Tot ce trebuie să ştii pentru a-ţi pregăti nunta cu succes!
TRADIŢII

Tradiţiile de nuntă româneşti sunt diferite în fiecare colţ al tării. Unii joacă cearceaful în noaptea nunţii, alţii joacă găina. Unele tradiţii s-au pierdut de-a lungul timpului sau au suferit modificări, altele au fost împrumutate de la alte tări.

Astfel, acum avem parte de tradiţii noi şi vechi care ar trebui respectate la fiecare nuntă pentru o atmosferă specială.

* Gătitul miresei (sau împodobitul cum se spune în unele regiunii ale ţării, este un obicei respectat de zeci de ani şi este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri. Naşa trebuie sa îşi gătească mireasa - să îi aranjeze ţinuta şi să o pregătească pentru ceremonie)

* Hora miresei (înainte de a pleca spre Biserică se incinge o horă în faţa casei miresei, hora în care mireasa îşi ia la revedere de la părinţi, de la casa, de la surori sau frati şi de la rude. Tot aici se rupe şi turta miresei din care manancă fetele nemaritate)

* Dansul mirilor (mirele şi mireasa vor deschide petrecerea prin dansul mirilor. Până acum ceva timp acest dans era reprezentat de un vals simplu, dar în ultimul timp coregrafiile sunt din ce în ce mai spectaculoase)

* Furatul miresei (un grup de tineri trebuie să fure mireasa şi să o duca într-un local unde să danseze şi să se distreze în afara nunţii. Cei care au furat-o trebuie să negocieze preţul pe care mirele trebuie să îl plătească pentru a-şi recupera mireasa)

* Aruncatul buchetului (toate fetele nemăritate se aliniază astfel încât mireasa să arunce buchetul pe spate şi una dintre ele să îl prinda. Se spune că cea care prinde buchetul se va mărita anul urmator)

* Aruncatul jartierei (este o tradiţie mai nouă a nunţilor româneşti şi se pare că este un moment pe gustul invitaţilor mai ales daca este o nuntă cu invitaţi tineri. Mireasa se asază pe un scaun şi îşi ridică rochia pâna ce ajunge la jartieră. Mirele trebuie să scoată jartiera cu dinţii şi să o arunce bărbaţilor necăsătoriţi care vor să se aşeze la casa lor. Ca şi în cazul buchetului de mireasă şi în cazul jartierei se presupune că cel care o prinde se va însura anul următor)

* Scoaterea voalului (pentru că de acum mireasa a intrat în rândul femeilor măritate trebuie să i se dea jos voalul şi să i se pună o eşarfă sau un batic -cum se folosea in trecut- pentru a simboliza faptul ca nu mai este fată nemăritată ci femeie la casa ei)

* * * * * * * * * * * * * * *

Multe din tradiţiile vechi s-au pierdut, însă pentru a înţelege mai bine de unde derivă anumite "tradţii noi", vă voi prezenta o bucată de istorie a datinilor româneşti de nuntă.

Peţitul - Tânărul, împreună cu tatăl sau cu câţiva prieteni, merge s-o ceară pe aleasa lui direct de la părinţi. Pentru acest eveniment, familia miresei se pregăteşte cu un ospăţ. Deşi hotărârea de a face nunta este de obicei luata dinainte, peţitul este o formalitate prielnica pentru ca cele două familii să petreacă mai mult timp împreună.

Fedeleşul - Este petrecerea care se face în seara de dinaintea nunţii la casa miresei (de regulă) şi la care participă tinerii prieteni ai celor doi miri. Astfel, invitaţii lucrează ornamentele care vor fi puse în bradul de nuntă, din diverse materiale, iar apoi stau de vorbă şi petrec cu băutură şi dans.

Bradul - Este cu siguranţă cea mai cunoscută tradiţie de nuntă. Dis-de-dimineaţă, ginerele, împreună cu prietenii apropiaţi împodobesc doi brazi cu diferite obiecte, fructe şi chifle. Mai întâi, brazii sunt purtaţi cu chef şi voie bună de tinerii necăsătoriţi la casa naşului şi la cea a miresei. Bradul este simbolul vigorii si al tinereţii, iar impodobirea lui simbolizează viaţa "îmbelşugată" a noii familii.

Îmbrăcatul miresei - Naşa, mama miresei şi domnişoarele de onoare o ajută pe mireasă să se gătească. La sfarşit, naşa ii leagă voalul şi coroniţa mkiresei. In vechime la acest ritual puteau lua parte mai multă lume. Cum gătitul era destul de laborios (se foloseau cele mai bune haine, se făceau împletituri complicate ale părului), fetele cântau cantece cu tema despărţirii…

Bărbieritul mirelui - Cavalerul îl bărbiereşte pe ginere. Tradiţia constă într-un joc: mirele, asezat pe un scaun, cu bani sub picior, nu trebuie să-l lase pe lăutar să-i ia banii. Bărbieritul mirelui reprezintă un simbol al pregătirii băiatului pentru nuntă. Iar obiceiul are o semnificatie ritualică de iniţiere, ultima dintr-un lung şir de iniţieri la care era supus băiatul în decursul deveniri lui barbat.

Buchetul Miresei - În vremuri străvechi aproape orice putea fi considerat ca fiind prevestitor de rele. De aceea miresele foloseau plante, cunoscute pentru protecţia pe care o puteau asigura împotriva relelor. Ele erau prinse pe îmbracamintea miresei, din cap până la picioare, facand-o să arate mai mult ca o salată asortata umblatoare. Mai tarziu, plantele au inceput să fie inlocuite cu flori, doar din simţ estetic, şi mai apoi s-au mutat de pe veştminte pe buchetul de mireasă.

read more

 

HOME * TRADIŢII * ORGANIZAREA NUNŢII * ALEGEREA ROCHIEI * MACHIAJ * FOTO-VIDEO * INVITAŢII SI MĂRTURII * SUPERSTIŢII

© Nunta Mea Perfectă